Nr.1 | 2021 | Vedeti revista aici



I. STUDII, CERCETARI, ARTICOLE


Ioan Voicu

Significance of the International Year of Peace and Trust (2021)

Articolul își propune să evidențieze semnificația politică, diplomatică și juridică a proclamării anului 2021 ca An internațional al păcii și încrederii. Este analizat conținutul rezoluției Adunării Generale a ONU pe această temă si se reliefează rolul Consiliului de Securitate în promovarea păcii ca valoare supremă a umanității. Sunt amintite contribuțiile unor organizații internaționale, precum ASEAN, la cauza păcii și întăririi încrederii între națiuni. în întregul articol este menționat impactul negativ al Covid-19 asupra cooperării internaționale.

Keywords: an internațional, pace, încredere, Națiunile Unite, rezoluție, cooperare, solidaritate, ASEAN, diplomație

Vedeți întreg textul aici


Mikayel Khachatryan, Harutyun Voskanyan

Nagorno-Karabakh War and Humanitarian Crisis: Legal and Political Implications for the International Community

Acordul de încetare a focului între părți, încheiat după 44 de zile de război în regiunea Nagorno-Karabah, nu a creat un teren favorabil pentru o pace durabilă. Lipsa unei anchete internaționale privind războiul purtat împotriva populației din Artsakh și crimele de război din timpul și de după război nu permit șansa unei coexistențe încrezătoare a comunităților armene și azere până la soluționarea finală a disputei din Nagorno-Karabah. Partea armeană continuă să spere într-o judecată corectă și obiectivă din partea comunității internaționale în ceea ce privește investigarea crimelor împotriva umanității și depune eforturi pentru a restabili formatul discuțiilor de pace, în special în cadrul Grupului de la Minsk al OSCE privind conflictul din Nagorno- Karabah, până la soluționarea definitivă a statutului Republicii Artsakh. Prezenta lucrare își propune să reunească dovezile privind încălcările dreptului internațional umanitar comise de Azerbaidjan în timpul și după războiul din Karabah. Lucrarea acordă o atenție deosebită importanței unei anchete internaționale privind crimele împotriva umanității comise în timpul ultimului război din Karabah. Acest studiu analitic va ajuta la înțelegerea importanței consolidării eforturilor comunității internaționale în misiunea de reconciliere după război, a unei justiții internaționale echitabile și a continuării negocierilor privind o soluție de pace, în special în formatul Grupului de la Minsk al OSCE, pornind de la interesele Armeniei, ale poporului din Artsakh și ale comunității internaționale. În caz contrar, rezultatele războiului vor fi capitalizate și geopolitizate de Rusia și Turcia în numele intereselor lor economice și al ambițiilor de integrare extinsă între Rusia și Azerbaidjan, în detrimentul intereselor armene. Reluarea discuțiilor de pace din cadrul OSCE va oferi o oportunitate pentru țările care dețin președinția - Franța, Rusia și Statele Unite - de a contribui în comun la echilibrarea actorilor regionali, de a-și reafirma importanța în afacerile globale și de a ajunge la o soluționare finală a conflictului.

Keywords: conflictul Nagorno-Karabah, război, crime, OSCE, comunitatea internațională

Vedeți întreg textul aici


Claudiu Coman, Maria Cristina Bularca, Silviu Gabriel Barbu

The Matter of Human Rights in the Context of the COVID-19 Pandemic

Pandemia de COVID 19 a generat multe schimbări în modul în care oamenii obișnuiau să-și desfășoare activitățile zilnice. Pentru a proteja sănătatea oamenilor și a depăși criza, guvernele au implementat măsuri specifice care s-au reflectat negativ asupra drepturilor fundamentale ale omului. Astfel, lucrarea se axează pe evidențierea impactului măsurilor implementate de țări asupra drepturilor omului și în această lucrare susținem că, în încercarea de a asigura dreptul la sănătate, alte drepturi ale oamenilor au fost neglijate și restricționate. În acest sens, lucrarea abordează subiectul limitării dreptului la libertate, dreptului la educație, dreptului de a participa la viața culturală și descrie, de asemenea, problema procesului de prioritizare a vaccinului, care ridică întrebări referitoare la discriminarea oamenilor având la bază vârsta acestora sau domeniul lor de activitate. Lucrarea subliniază și că, în ciuda faptului că țările au încercat să promoveze comportamentul prosocial și să încurajeze oamenii să se vaccineze, prin oferirea de beneficii persoanelor vaccinate, persoanele care au refuzat vaccinul au fost discriminate. Prin urmare, punând accentul pe modul în care măsurile implementate de țări au restricționat drepturile oamenilor, lucrarea atrage atenția asupra corectitudinii și echității acestor măsuri și susține ideea că, până și în situațiile speciale, precum cele generate de o pandemie, guvernele ar trebui să elaboreze planuri strategice de răspuns menite să protejeze drepturile omului, nu să le limiteze.

Keywords: drepturile omului, pandemie, prioritizarea vaccinării, libertate, educație, viață culturală

Vedeți întreg textul aici


Loredana-Marcela Trancă, Cristina-Ramona Cozmoiu

Social Perspectives regarding Voluntary Return Migration on Families in Western Romania

Lucrarea de față evidențiază câteva aspecte ce caracterizează familiile care revin din străinătate, după o perioadă mai mare de opt ani de rezidență. În prima parte a lucrării am realizat o analiză a literaturii de specialitate cu privire la migrația de revenire și efectele acesteia asupra familiilor și copiilor din România. În partea a doua, este prezentat un studiu realizat în perioada februarie-iulie 2020 cu scopul de a analiza impactul social al migrației de întoarcere asupra familiilor și copiilor din Vestul României. Cercetarea este una de tip calitativ, în care am utilizat metoda de cercetare interviul semi-structurat. Participanții la studiu au fost 22 persoane din Vestul României, care au revenit din diferite țări precum Italia, Spania, Franța, Grecia și Canada. Rezultatele cercetării au evidențiat următoarele aspecte: așteptările cu privire la țara în care au emigrat sunt de tip economic și social. Durata șederii a fost influențată de confirmarea așteptărilor, care i-a făcut pe participanții la studiu să petreacă peste opt ani în străinătate. Și-au format o rețea socială atât la locul de muncă, cât și prin alte activități, precum cele de petrecere a timpului liber sau hobby-uri. Dorul de casă și de familie și dorința ca ai lor copii să studieze în România i-a determinat să ia decizia de a se întoarce în țara de origine.

Keywords: migrație de revenire, rețea de suport social, adaptabilitate, dificultăți, România

Vedeți întreg textul aici


Vișinel Costel Bălan

Analiza percepției cu privire la planurile tranzitorii la tinerii din centrele de plasament și rezidențiale la nivel național

This paper is based on a research on transitional mechanisms/plans in which young people under the special protection measure in placement and residential centres at national level participated. The author also presents an empirical analysis of the experiences in placement and residential centres at national level. Young people's perception of leaving care is not only presented from a quantitative evidence, but also from a qualitative perspective through direct interaction with young people and decision makers. At the same time, the paper presents an analysis of the future generations of young people under special protection in foster and residential care who will leave the system in the upcoming years, and how prepared they feel for a new stage of life, that of being independent. Interviews, observation and questionnaires were used as methods of investigation, and in terms of research method, a quantitative research is at the basis of the paper, which is focused on the perception of young people after the revocation of the special protection measure.

Keywords: leaving care, transitional plans, monitoring, placement centres

Vedeți întreg textul aici


Andreea Moroianu

Elemente privind inteligența artificială, democrația și drepturile fundamentale

Artificial intelligence has become an important part of our lives. Whether conscious or not, we are using it on an everyday basis and some of us are modelling it by feeding data. Artificial intelligence systems are part of the technological advancement, but, at the same time, they are a mirror of societies. They can be used both in a beneficial and non-beneficial way. In order for artificial intelligence systems to respect human rights it is necessary to understand which the potential risks of AI are and to make sure to regulate its uses appropriately. Moreover, we have to learn what AI can do and how, in order to grasp its true power. This paper seeks to provide a short insight on how AI systems can influence democracy, taking into account how social media and law enforcement affect our lives.

Keywords: AI systems, democracy, law enforcement, social media, misinformation, bias

Vedeți întreg textul aici


Viorela Togan

Rolul culturii și al educației în combaterea violenței

Some emotional conflicts are easy to identify, but others originate in the early years of childhood, when we learn to respond to challenges in various ways. Therefore, human development is a delicate and equally extremely important subject. What, though, makes people different? Researchers study individual differences in developmental characteristics, influences, and outcomes. People are different in height, weight, sex, health and energy level, temper and emotional reactions, character and personality. The contexts in which they live - family, community, relationships, schools and leisure - are all different. In short, everyone's personality depends on heredity, environment, growing-up and maturation. This study delves into aspects of human development by analyzing how heredity and the environment interact, identifying developmental elements that may or may not depend on maturation, and investigating the family influences that shape the personality and evolution of the child and future youth.

Keywords: adaptation, anticipation, development, children and adolescents, the role and influence of the family, mechanisms that ensure mental balance, personality development

Vedeți întreg textul aici




II. JURISPRUDENTA


Maria-Beatrice Berna

Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Epure împotriva României

The subject-matter of the case calls into question the fundamental value of human dignity and its protection in conditions of detention. The central element of human dignity analyzed in the case of Epure vs. Romania is to ensure the mental balance of individuals, who suffer from mental health disorders, serving a custodial sentence by providing appropriate medical measures. One of the key issues discussed in this case concerns the correct way of establishing the general framework for the execution of custodial sentences: by taking into account the particularities of people suffering from mental disorders so their vulnerabilities are addressed through complex medical strategies by the authorities of detention centers.

Keywords: torture, inhuman or degrading treatment, right to health, appropriate measures, positive obligations, negative obligations

Vedeți întreg textul aici




III. RECENZII


Daniela Albu

„Delicte, siguranță și drepturile victimelor – sondaj cu privire la drepturile fundamentale”, raport al Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale (FRA 2021)

On 19 February 2021, the European Union Agency for Fundamental Rights issued the Report „Crime, safety and victims` rights – Fundamental Rights Survey”. The document is a guide for politicians, legislators and governments for fulfilling the commitments assumed in view of ensuring the victim`s safety. The Report analyzes the respondents` experiences as victims of violence, harassment and property crimes. 35,000 persons were interviewed (including Romanian citizens). The frequency of reported crimes to the police is also analyzed in the Report. In line with the first EU Victims` Rights Strategy 2020-2025, the FRA Report recommends that Member States take steps to encourage those who have experienced violence and harassment in any form, to report abuses more frequently in order to have fair access to justice. The Report highlights among other forms of violence that harassment against youth and hate speech are on the rise. 

Keywords: crimes, victims` rights, safety, harassment, theft, consumers` rights, hate speech

Vedeți întreg textul aici


Andreea Moroianu

Raport global privind discriminarea pe criteriul vârstei, Organizația Mondială a Sănătății (OMS 2021)

This year, the World Health Organization published the first global report on ageism. The report analyses how ageism is manifesting, analysing its impact on older people as well as younger people. This first report outlines a number of potential strategies to combat the phenomenon, focusing on participation and human rights. It also raises issues of intersectional discrimination faced by certain categories of older people and the importance of combating age-related misconceptions. At the same time, it stresses the importance of improving the data collection and analysis system in order to gain a broader view of the phenomenon of age discrimination.

Keywords: ageism, World Health Organisation, global report, ageing, strategy

Vedeți întreg textul aici